Ce citeam cand eram de-o schioapa

Mi-am permis cu nerusinare sa copii putin din finalul articolului scris de Ruxa. 🙂 Uite-asa a aparut si titlul articolului meu. Si Ruxa, dansa dumneaei, ii roaga pe cei mai „tinerei” dintre noi (Oh, Doamne…sunt deja batran? :)) sa-i spunem ce citeam cand eram mai mici.

Sincer, ma bucur tare mult de anul in care m-am nascut. Ma bucur ca multi anisori i-am trait in perioada comunista, perioada in care una dintre putinele noastre bucurii era cititul. Abia asteptam sa vina seara si sa pun mana pe carte…

Cartea care mie mi-a placut cel mai mult atunci cand eram prichindel, din pacate, n-o mai gasesc… Si imi pare foarte rau. Se numea (cred) Spal De Rup. In carte era vorba despre o familie de crocodili. Niste crocodili simpatici care ne indemnau sa ne spalam. Sa fim curati. Si cateva din versurile pe care mi le amintesc, spuneau asa: „Spal De Rup cel renumit, printre perii si lavoare, comandantul sef numit… Dimineata cand se scoala, toata lumea-ntai se spala. In lighean, parau, la mare, si-n covata cateodata, si-n hardau, ca nu e rau.” 🙂 Cam atat imi aduc aminte…

Insa, cautand printre carti, am gasit ce vedeti in imagini. Si incep cu Almanahul Copiilor editia 1982. Nu era cine stie ce (acum cand ma uit in el), dar la acea vreme tare-mi placea. Si cred ca nu sunt singurul. Am mai gasit „In lumea lui Harap Alb”, o adaptare dupa Ion Creanga, cu scenariu si desene ce poarta semnatura lui Sandu Florea.

Peste ce am mai dat? Peste cele doua volume Povestiri Istorice, carti din care am inceput sa invat cine au fost inaintasii nostri. Si din cele doua carti, nu numai ca am avut ce invata, dar aveau si desene frumoase, cum e cea cu Stefan cel Mare pe care o vedeti mai jos.

Mai e nevoie sa va spun despre Cezar Petrescu si Fram, Ursul Polar? 🙂 Probabil toti cei de varsta mea aveau cartea asta acasa… Despre film nu cred ca trebuie sa mai spun nimic. Toata lumea l-a vazut, nu? 🙂

Ultima, dar nu cea din urma, este Robin Hood. Stiu, cartea asta exista in biblioteca tuturor, dar ceea ce vedeti in poze este prima mea carte in limba engleza, carte primita cu dedicatie de la unul dintre prietenii nostri de familie, carte care a fost rasfoita pana cand cotorul a ajuns asa cum il vedeti. 🙂

Au fost multe…au fost mult prea multe carti atunci cand eram mic. Si ma bucur ca au fost atat de multe. Si pe masura ce anii au trecut, au urmat si mai multe. Insa, daca ar fi sa spun care este cartea vietii mele, cartea pe care as reciti-o oricand fara sa stau prea mult pe ganduri, atunci aceasta ar fi Morometii. Marin Preda si Morometii mi s-au lipit de suflet. Pentru totdeauna…

Si pentru ca „mi s-a soptit” ca de-a lungul anilor, ochii vostri au trecut peste multe randuri tiparite, as fi curios ce citeati cand erati prichindei? Da, dragilor, voi: Anca Sandu, Cosmina Pacurar, Anca Duma, Stefan Teisanu. Sincer, desi nu pare sa agreeze astfel de jocuri, mi-ar face o deosebita placere daca si stimabilul Cristian Sutu ne-ar povesti ce citea in Palatul Sutu, micut fiind. 🙂

Mai multe imagini in continuare

Această prezentare necesită JavaScript.